Vreau sa-i castig dragostea, sa o fac fericita dar ea pleaca in Italia

9 comentarii

Din categoria: Eu sunt lesbiana>Povesti de dragoste intre doua femei

Varsta: 19-25 ani Moment marcant: Necunoscut

Am 19 ani, sunt din Sibiu si sunt lesbiana. Am avut relatii cu fete de diferite varste, dar in general imi plac fetele mai mari decat mine. Incepand cu ultimul an insa, nu mi-am mai dorit o relatie stabila pentru ca am suferit mult si nu imi mai doream ca experienta asta sa se repete. In principiu, totul se rezuma la sex, dupa care eu si fata respectiva ramaneam prietene.

Situatia asta a durat pana cand am intalnit-o pe EA. Totul s-a intamplat la sfarsitul lui 2010, cand a venit la mine impreuna cu cea mai buna prietena a ei si cu cea mai buna prietena a mea, ca sa iesim la un suc. A fost de ajuns o privire ca sa simt ca ma voi indragosti. Am intrebat-o pe prietena mea cine este, de unde e, pentru ca eram foarte curioasa.

Am continuat sa ne vedem zilnic toate patru si ne simteam foarte bine – radeam, glumeam, erau niste clipe speciale. Aveam senzatia ca ne-am mai intalnit intr-o viata anterioara, o placeam foarte mult, dar imi era teama ca ma va respinge. Vorbeam la telefon, ii trimiteam mesaje prin care ii spuneam ce simt si ce gandesc, dar cand ne intalneam, ma pierdeam, eram timida. Nu stiu de ce, pentru ca eu nu eram asa inainte, eram indrazneata si poate chiar multumita cand o fata tinea la mine, iar eu o respingeam.

Cu timpul insa, mi-am pierdut increderea in fete si in dragoste. Asta, pana cand a aparut R. in viata mea si m-am schimbat total: sunt foarte rusinoasa cu ea si mi-e teama sa-i vorbesc. Din cauza asta nu ma mai recunosc, pentru ca in general sunt o persoana careia ii place sa cunoasca oamenii si sunt si o buna ascultatoare.

Am aflat de la ea ca inainte de mine a mai avut o relatie cu o fata, dar nu s-a ajuns foarte departe. Ea a tinut mult la fata aceea si a suferit din cauza ei. Ii era teama sa mai aiba o alta relatie, asa ca am avut rabdare cu ea si am incercat sa o fac sa inteleaga ca nu o s-o fac sa sufere. Sunt de parere ca daca nu risti, nu castigi si ca tot ce are un inceput, are si un sfarsit.

Am continuat sa ne vedem zilnic. Imi doream foarte mult sa imi dea mai multa atentie si sa fie mai deschisa cu mine, asa incat intr-o noapte am mers la ea la serviciu, mi-am facut curaj si i-am dat primul sarut.

A fost minunat, nu mi s-a mai intamplat niciodata ce mi s-a intamplat in noaptea aceea. Pauza se terminase si ea a plecat alergand in curtea fabricii, uitandu-se dupa mine. Am ramas pe bancuta pe care ne intalnisem, cu lacrimi in ochi, pentru ca eram fericita ca EA e in viata mea. Eram insa si trista in acelasi timp, pentru ca nu stiam ce va urma.

Viitorul e nesigur, mai ales pentru ca ea urmeaza sa plece in Italia. Stiam de la inceput ca va pleca, dar mi-am asumat riscul de a ma indragosti si chiar de a suferi. Imi placea prea mult, mi-a captat toata atentia, o doream langa mine, voiam sa fie a mea macar pentru o zi. Nu conta cat ar fi durat relatia asta, voiam sa profitam de fiecare clipa impreuna.

Ii trimiteam mereu sms-uri, o sunam, dar din partea ei venea putina atentie, nu dadea vreun semn ca ar vrea si ea ceva. Trebuia sa o iau eu mereu de mana, sa o sarut sau sa o intreb daca ne vedem in ziua respectiva. Am inteles-o ca e la inceput si ca e nevoie de rabdare, dar pana cand?

Am intrebat-o de ce e distanta si indiferenta si mi-a raspuns ca asa e ea, mai rece. Am incercat sa o inteleg, dar am devenit si eu mai rece fata de ea, fara sa imi dau seama. Am tot incercat sa avem o relatie frumoasa, dar pentru asta era nevoie sa faca si ea unele gesturi, sa fie intr-adevar mai atenta cu mine, nu doar sa imi spuna ca ma place si ca ii e dor de mine.

Intr-o seara, am ramas la ea si am stat de vorba, spunandu-i ca am impresia ca ma evita si ca vrea sa ma indeparteze de ea. Am intrebat-o ce se intampla cu noi. Ne tineam in brate ca doi copii si mi-a raspuns cu o voce tremuranda ca stie ca va pleca si nu vrea sa suferim nici ea, nici eu. Nu vrea sa avem prea multe amintiri cu noi, pentru ca apoi ne va fi greu.

I-am raspuns ca amintiri cu ea am inca din prima zi in care ne-am cunoscut si ca sunt dispusa sa risc. Ne-am privit in ochi, am zambit, am oftat, iar discutia noastra s-a oprit aici, sarutandu-ne si adormind imbratisate. M-am trezit la miezul noptii cu ea acolo, langa mine.

Era un sentiment foarte frumos, am privit-o cu caldura, i-am atins pielea catifelata, i-am ascultat bataile inimii. Imi doream sa facem dragoste, mai ales ca era prima data cand dormeam impreuna. Mereu i-am propus lucrul acesta, dar incerca sa evite subiectul si simteam ca ii e teama.

Plecarea ei se apropie cu repeziciune. Mai sunt doar patru zile, iar eu deja simt ca nu mai pot fara ea. Mi-a spus ca daca pleaca, nu inseamna ca nu mai suntem impreuna, ci doar ca nu ne putem vedea sau atinge pentru un timp. Mi-a spus ca imi va cauta de lucru foarte repede si ca ma va chema si pe mine.

As vrea sa cred ca va fi asa. Vreau sa ramanem prietene indiferent ce va fi, o sa fac tot posibilul sa-i castig dragostea si sa o fac fericita. Vreau sa fac 10 pasi inainte, iar ea sa ramana pe loc si sa nu se indeparteze de mine pentru un timp, pana ii castig increderea totala.

Dupa aceea, vom inainta impreuna tinandu-ne in brate, facand pasi egali. Am nevoie de parerea voastra. credeti ca vom putea gasi fericirea impreuna? Va imbratisez si va doresc mult succes tuturor in gasirea fericirii.

Povestea anterioara:

Urmatoarea poveste:

{ 9 comentarii }

1 alexa66 la 5:53 pm

Ceau. E frumoasa povestea ta dar si trista in acelasi timp. Nu pot sa nu ma gandesc cu un pic de frica si neincredere la ceea ce va urma, dar tot eu vin si spun; Daca si ea te iubeste, macar in jumatate din cat o iubesti tu, atunci aveti toate sansele sa fiti impreuna si, cu siguranta, va realiza ca nu poate trai fara tine, si va cauta sa faca imposibilul ca sa-i fii alaturi. Dar daca, si, imi pare nespus de rau ca spun asta, daca va taragana lucrurile, si va inventa tot felul de scuze si motive, atunci poti sa uiti. Relatiile la distanta nu rezista si mor incet dar sigur. Sper sa ai noroc.

2 Olga la 9:11 pm

Buna, stii da, e trist un pic, dar eu exact in aceeasi situatie sunt, doar ca eu trebuie sa plec. Si am vorbit cu prietena mea, si am planuri cu ea, o iubesc si vreau sa fie langa mine. Daca plec vreau neaparat sa vina langa mine. Daca te iubeste si stie ce vrea, si tu, tot o sa fie bine ;) Succes si aveti grija una de alta! Pupici.. :)

3 stefyy la 11:09 pm

Da frumos si trist….in aceeasi situatie sunt si eu, atat de mult mi se potriveste ceea ce ai scris…. daca e sa fie pentru tine, va fi chiar si de la distanta. Daca este cu adevarat interesata, lupta pana in momentul in care se convinge cu adevarat daca se poate sau nu sa fiti alturi una de cealalta. Asta e pararerea mea si asa gandesc eu, acum fiecare merge pe principiile sale. Multa bafta si ai mare grija de ea sa nu o dezamagesti cu nimic, ai rabdare cu ea atat cat trebuie ca sa nu-ti para rau pe urma…. pup ;)

4 Sorina la 5:56 pm

Wow. Eu cred ca se poate. Cred cu tarie ca se poate. Tu ai avut curaj, ai riscat mult ca ai intrat intr-o noua poveste de dragoste dupa ce ai fost dezamagita. Dar fara sa risti nu rezolvi nimic, asa-i? Eu cred ca relatiile la distanta pot rezista insa trebuie sa fiti AMANDOUA in relatia asta, intelegi? Daca vezi ca nu se poate…in fine, stii tu…dar nu vreau sa ma gandesc la asta. Ai grija de tine si tot respectul pentru sentimentele tale pure.

5 paku2na la 5:10 pm

Mersi frumos tuturor pentru incurajare…e minunat sa primesti vorbe frumoase si incurajari..sunt foarte optimista dupa ce am citit parerile voastre. Imi doresc foarte mult sa fiu cu ea dar cum ati spus si voi scumpelor e nevoie de amandoua pentru o rel … si daca nu va fi sa meaga cu R, nu se termina aici drumul meu in cautarea dragostei..voi ramane cu amintiri si trairi extraordinare si nu voi regreta nimic din tot ce a fost (sper sa nu ajung in situatia aceasta:() multumesc din suflet inca o data pentru incurajare. Mult succes si voua dragelor si multa fericire :) va pupaceste 2na pe toate :)

6 paku2na la 3:33 pm

Hallo!..am lasat un pic timpul sa treaca sa pot aduna noutati despre povestea mea :) . A sosit momentul plecarii iubitei mele, iar in ultima zi am ramas impreuna, am iest in oras seara, dupa care am fost la ea acasa, unde am povstit, am glumit si unul dintre cele mai frumoase lucruri care s-au intamplat este ca ea, RUXI, ingerasul meu, mi-a daruit un desen fff frumos, o floare, cala, cu fluturasi in zbor langa ea. Desen pictat de ea… iar eu i-am pictat un copac.. imi palace natura f mult mie:). Un alt moment special pentru mine a fost acela in care am obseravat ca si-a pus in bagaj mica atentie cu ocazia Valentine’s day!.. Ne-am emotionat amandoua, dar mai ales ea :) s-a facut ora de plecare :( am condus-o la autocar impreuna cu cea mai buna prietena a ei si cea mai buna prietena a mea.. ne-am strans in brate.. am incercat sa zambesc (asa sunt mereu) in fiecare secunda pentru a nu ma vedea trista.

Dupa plecarea ei mi-au dat lacrimile (urasc dspartirile, plecarile cuiva drag), am vorbit la telefon de neumarate ori pana la iesirea din tara:) mi-a promis ca ma va suna cand ajunge in Italia.. asa a si fost spre marea mea bucurie.. nu vorbim foarte des la telefon, ma suna ea cand poate de la matusa ei.. A lucrat un timp dar s-a inchis localul unde muncea ea si acum asteapta un raspuns la un alt loc de munca…pe mess nu are de unde sa intre, dar eu ii las mass-uri des.

Mi-a spus ca s-a tuns cum imi doream eu si ca s-a ingasat :) ) mereu imi spune cate o noutate care ma incanta despre ea….abia astept sa vina luna august, cel tarziu septmbrie sa vin in tara:) si acest fapt nu are legatura neparat cu mine.. e cumva necesar: ii expira buletinul, iar cu ocazia asta sunt sigura ca o voi vedea :) . Sper sa reusesc sa strang bani sa merg in vara la mare in Italia :) .

Intr-o zi mi-am scris la status pe mess: ,,ochii care nu se vad se uita?” era o intrebare retorica, deoarece eu stiu si simt ca nu e asa.. si ghiciti dragelor… mi-a spus prietena ei cea mai buna, Ida, (care acum locuieste la mine) ca a sunat-o in acea zi; a sunat-o pe ea pentru ca eu avusesem telefonul inchis :( , mi-a transmis ca ii este dor de mine si in rest de-ale lor :) ..Am incercat sa scot mai multe de la Ida, gen: si ce ati mai vorbit? de relatia noastra nu ati vorbit? dar nu vrea sa imi dea detalii.. mi-a rasp: eee.. am vorbim de ale noastre :) )

Nu imi place sa insist foarte mult asa ca am spus: ok ,sorry!.. stiu ca pana la urma imi va spune totul singura :D deci fetelor sunt multumita in mare cum decurge aceasta relatie la distanta:). As fi foarte incantata sa cunoasc povestea ta Olga si povestea ta stefyy, din cate am inteles din comm voastre frumoase si incurajatoare semana sau aduce un pic cu povestea mea cu Ruxi…

Va pupik si va imbratisez cu drag. si astept ziua in care voi putea citi si povestile voastre dragelor :)
Multumesc ca sunteti langa me :)

7 Violeta la 1:48 pm

paku2na, dupa cum ti-am raspuns si la comentariile de la povestea mea, ma bucur mult pt tine ca esti fericita.Intr-adevar ai dat de o persoana care te iubeste sincer si nu tine cont de zicala “ochii care nu se vad, se uita”. Ea nu te-a uitat, si te suna cand poate. Vreau sa realizezi ce persoana extraordinara ai avut ocazia sa cunosti, in comparatie cu mine, care la fel am cunoscut o persoana e extraordinara, dar care a plecat in strainatate, luand cu ea, inima mea. Dar nu vreau sa te indispun cu prostiile mele, vreau doar sa-ti spun sa ai grija de relatia ta cu aceea persoana care ti-a schimbat viata.

8 denY la 1:29 pm

buna! am citit povestea ta sh ma impresionat(chiar dak e putin trista). Vreau sa stii k iti apreciez curajul sh ca tiai ascultat inima intrun moment dificil din viata ta.Stiu k iti e greu fara ea dar trebuie sa existe cel putin o solutie ca sa fiti impreuna in timp.Sper din tot sufletul sa va fie bine mai tarziu si credema k te inteleg pt k acum trec si eu prin asta.Sa aveti grija d voi sh iubitiva maxim:*

9 paku2na la 3:51 pm

Buna tuturor :P . Multumesc pentru cometnarii, am avut ceva problemes de nu am reusit sa ajung aici curand. Nu am mai vorbit cu Ruxi din pacate… asta este… imi place sa mi se raspunda cu aceleasi sentimente. Din tot ce a fost a ramas o simpla prietenie, asta este. Mi-am dorit foarte mult sa am o relatie cu ea dar nu a fost asa fie :)
Am cunoscut foarte multe fete dar nu gasesc acel ceva special, sunt o pers dificila cred :P , tind spre perfectiune :) )
Va pupic si sper sa ne auzim curand .. aveti grija de voi :P …imi surade ideea de a face o iesire in aceasta vara :P :*