Nu simt nimic cand sarut un barbat dar cand sarut o femeie, ma inmoi toata

9 comentarii

Din categoria: Eu sunt lesbiana>Viata unor lesbiene

Varsta: Sub 19 ani Moment marcant: Adolescenta

Totul a inceput la o varsta foarte frageda (si cand spun asta, spun ca aveam 12 ani) iar la varsta aceea esti doar un copil fara minte, abia pornesti in viata si nici macar nu stii ce te asteapta in viitor. Cu toate acestea, niciodata nu m-am gandit ca ar putea sa-mi placa fetele, mai ales ca atunci aveam in minte doar scoala si fotbalul.

Inainte de toate, insa, vreau sa precizez ca de mica nu am avut un comportament foarte feminin. In loc sa stau cu fetele zi de zi, eu eram cu baietii la fotbal, aveam numai baieti in anturajul meu, imi placea sa ma port ca un baiat, ma imbracam ca un baiat. Imi aduc aminte de mama care imi cumpara fustite dar din pacate, nu a avut norocul sa ma vada purtandu-le prea des. Daca am purtat de 10 ori fusta de cand eram mica pana acum la varsta de 18 ani, cred ca este foarte mult spus.

Deci totul a inceput la varsta de 12 ani dar chiar inainte de aceasta varsta au existat anumite evenimente in viata mea. Incepuse sa ma atraga foarte mult o colega de clasa, imi placea atat de mult de ea, avea ceva foarte special care ma scotea din minti cu toate ca eram la o varsta atat de frageda. Cand suna de pauza, o urmam oriunde mergea, incercam foarte mult sa ma bag in seama, ma asezam tot timpul langa ea, etc. Asta pana intr-o zi cand clasa a ramas aproape goala (eram doar cateva persoane, si eu si ea) iar ea era asezata la catedra pe scaun. Nu stiu ce mi-a venit atunci dar m-am dus la ea si m-am asezat in bratele ei.

Am vorbit cu ea despre mai multe, despre scoala, etc, nu imi aduc bine aminte. Dar mi-aduc aminte ca dupa aceea, spre uimirea si surpriza mea, m-am trezit de la ea cu un sarut. Si mi-aduc aminte ca din spatele clasei s-a auzit infundat un coleg care striga lesbienelooor. L-am alergat prin clasa si bineinteles ca l-am si batut pentru ca eram batausa clasei (cred ca niciun coleg nu a scapat batut de mine).

Dar desi ma atrageau fetele, ma atrageau si baietii (chiar aveam o relatie destul de serioasa cu un baiat dar nu a fost sa fie), asta pana intr-o zi cand am cunoscut-o pe EA. Am cunoscut-o prin tatal meu care se despartise de mama si avea o amanta, iar aceasta femeie o avea ca sora pe viitoare mea iubita (fiind si ea bisexuala dar cu inclinatii mai mult lesbiene).

Venita la noi in vizita, observasem ca se uita la mine mai tot timpul dar nu intelegeam de ce pana intr-un final cand mi-a marturisit adevarul despre ea si mi-a spus ca ma place foarte mult. A urmat o petrecere si a ramas la noi peste noapte iar atunci s-a intamplat si primul meu act sexual cu o femeie. A doua zi am intrebat-o daca vrea sa fim impreuna si bineinteles ca mi-a raspuns da din tot sufletul.

Eu aveam 12 ani, ea 24, dar nu a contat asta. Recunosc insa ca am luat-o razna rau, chiuleam foarte mult de la scoala, cu saptamanile, chiar. Zi de zi eram la ea acasa pana intr-o zi cand mi-a spus Trebuie sa plec. A plecat din Bucuresti si la scurt timp din Romania. Am plans si am suferit enorm de mult, am facut depresie, am avut nopti in care nu dormeam si plangeam intruna. Pe unde ma duceam doar vocea ei si pe ea o vedeam, am iubit-o nebuneste de mult.

Dupa ceva timp am aflat ca are o relatie cu o alta femeie, femeie care avea sa devina mai tarziu iubita mea (deci i-am furat femeia fostei mele iubite). Nici mie nu imi vine sa cred ce am putut sa fac dar asa s-au petrecut lucrurile. Distanta prea mare, insa, ne-a doborat iubirea, mai ales ca aflase si prima mea iubita de noi si a iesit scandal.

Dar aceasta poveste este pentru mine in trecut. Am avut in continuare relatii cu femei iar pe iubita mea actuala am intalnit-o pe messenger. Ne-am intalnit, ne-am placut, am inceput o relatie, ne iubim foarte mult, avem de gand sa ne mutam impreuna. Parintii mei au aflat despre orientarea mea sexuala si desi nu sunt de acord, raman in continuare copilul lor asa cum sunt.

Sunt atat de fericita cu femeia cu care sunt acum. Nici ei nu ii plac barbatii deloc. Nu am nimic cu barbatii dar nu ma atrag sub nici o forma, nu simt nimic cand sarut un barbat dar cand sarut o femeie ma inmoi toata. Cine spune ca nu iti poti gasi fericirea langa o alta femeie minte.

Povestea anterioara:

Urmatoarea poveste:

{ 9 comentarii }

1 ying yang la 2:06 pm

Foarte frumoasa povestea. Cu ocazia asta mi-am adus aminte de sc. Si eu eram batausa clasei :) . In clasa a 8-a cand sa terminat scoala, am facut o petrecere unde s-au dat diplome, si eu am luat-o pe cea cu “Pentru Batausa Clasei ” :) :) . Toti baietii au luat bataie de la mine, si vreo 3 fete :D care m-au cam enervat :D . Ma bucur pt tine ca ti-ai gasit linistea si ca esti fericita, ca iubesti si esti iubita :D . La urma urmei asta conteaza. Be happy :D

2 Redd la 9:34 pm

Observ niste coordonate comune in aceste povestiri: femeia lesbiana ceva mai “baietoasa”, imbracata mai lejer, pierce-uri… “butch”. Ma intreb care e proportia intre lesbienele care au un comportament feminin si cele ceva mai masculine.

On topic: tu 12, ea 24… cam riscant, complicat…

3 Arianna la 2:16 pm

As miza pe fifty-fifty. Imi place echilibrul si si-mi place sa cred ca lesbienele nu se caracterizeaza prin par scurt si haine largi.
Prietena mea, de exemplu, arata, se imbraca si se comporta cat se poate de feminin, nimeni nu banuieste ca e lesbiana, nici macar lesbienele :) )
Eu prefer stilul casual, pantaloni, tricouri, camasi, pulovere, accesorii care sa sublinieze feminitatea.
Rochii si tocuri port in ocazii rare. Nu-mi plac pentru ca arat prea bine in ele. Daca arat prea bine sunt fluierata pe strada (sau si mai rau, pipaita). Ori, imbracata ca Barbie nu-l pot alerga pe nenorocit :) )

4 Redd la 4:38 pm

:) )
Cele pe care le stiu eu (putine, de altfel), sunt in proportie de 90% foarte masculine (vestimentatie, comportament, atitudine etc.). Eu tind spre feminitate, dar nu Barbie, ceva mai lejer. As vrea sa vad tipe mai feminine, asta ma atrage, daca as fi vrut masculinitate, mi-as fi luat un barbat.

Eh, dar feminitatea amestecata cu ceva dominator, protector… e delicioasa…

5 simona la 9:29 pm

tare asta!!!

6 Rebecka la 11:45 pm

Nu pot spune ca sunt foarte baietoasa sau ca ma consider barbat :) ) , asta in nici un caz! Numai ca, de cand ma stiu, niciodata nu mi-a placut sa ma imbrac in fuste, sau sa port pantofi, sau tricouri care sa se muleze pe mine! Mi-a placut sa fiu putin diferita fata de altele, ma refer stilul vestimentar, stilul coafurii – aici pot spune ca nu imi plac blugii stramti pe mine, ii prefer pe cei mai largi, tricouri la fel mai largi, parul scurt si pe deasupra si o freza nu extravaganta, dar putin ciudata care de altfel ma prinde bine.
Am cunoscut femei care sunt bisexuale si intr-adevar sunt mai feminine, iar altele si mai baietoaice, dar si femei lesby care sunt foarte baietoaice. Poate ca daca eram feminina nu ma atrageau atat de mult femeile.
Persoana cu care sunt acum este foarte baietoasa, la felul cum se imbraca, comportament, mersul diferit de alte femei, sapca pe cap, sunt multe lucruri de care iti poti da seama imediat daca cunosti.
Dar vreau sa si precizez chiar daca suntem asa, asta nu inseamna ca atunci cand facem dragoste ea face pe barbatul, sau eu la fel, sau una dintre noi este mai mult barbat. Chiar daca iesim la fotbal impreuna, la tenis, suntem noi, ne simtim bine asa cum suntem si, de multe ori chiar suntem recunoscute pe strada ca fiind lesby, dar nu ne deranjeaza si chiar ne amuza foarte tare si nu bagam in seama ca este cineva in jurul nostru. Daca vrea sa o sarut aia fac, cine nu stie, se uita si zice ca asa trebuie. Purtati-va exact asa cum simtiti si cum va simteti voi bine!

7 Rebecka la 11:47 pm

Si, de multe ori este bine ca una sa fie mai feminina si una putin mai masculina pentru ca se compenseaza acolo undeva, este atractia putin mai mare, este mult mai altfel.

8 Arianna la 12:18 am

Dincolo de aspectul fizic usor masculinizat al multor lesbiene, am observat ca, in cele mai multe cupluri pe care le cunosc, cele doua jumatati ale intregului sunt ca litera si cifra, poezia si matematica, artistul visator si economistul ancorat in realitate, yin si yang, unde ea e punctul alb din marea mea de negru.

9 just_me la 12:24 pm

Iarta-ma, nu cred ca lesbienele sunt masculinizate! Indiferent de optiunea sexuala, esti asa cum esti tu, indiferent de hetero sau homo! Opusuri? Nu stiu , eu vreau sa ma completeze! Dar….este o vorba..”contrariile se contopesc”!