Mi-am dat jos masca de femeie cerebrala si vreau sa iubesc o femeie

13 comentarii

Din categoria: Eu sunt lesbiana>De ce sunt lesbiana

Varsta: 19-25 ani Moment marcant: Atrasa de o femeie

Nu stiu cum sa incep toata povestea asta, e prima data cand vorbesc despre mine intr-un mod sincer si fara perdele. De obicei, imi ascund sentimentele, dorintele de dragoste si de afectiune prin glume, razand pe seama lor; tocmai de aceea aproape toti cei care ma “cunosc” cred ca sunt o “ice cold bitch”, ca sa folosesc un termen sugestiv.

Nu ma deranjeaza prea mult, pentru ca eu sunt cea care vrea sa lase impresia asta. De ce? Nu stiu. Poate pentru ca sunt o persoana care se autodistruge emotional; poate pentru ca nu cred in iubire, dragoste adevarata; tanjesc dupa ea, dar nu o gasesc si o resping pentru a nu suferi din cauza lipsei ei.

De mica, am fost mai baietoasa. Nu acceptam sub nicio forma rochitele, fustitele, papusile sau mai stiu ce lucrusoare specifice fetitelor. Jucam fotbal cu baietii (si eram chiar buna:)), ma jucam cu sabii si pistoale, iar la jocul “de-a tata si mama”, eram tata mereu. Nu am stat sa ma gandesc prea mult la toate maruntisurile astea pana de curand.

Pe la 10-12 ani, mi s-a intamplat ceva care abia acum m-a pus pe ganduri. Intr-o zi, eram in autobuz si a urcat o doamna ce avea in jur de 30-40 de ani. Era blonda si in momentul in care am vazut-o, am simtit ceva ciudat; habar nu am cum sa explic sentimentul, dar nu puteam sa imi iau ochii de la ea si parca nu vroiam sa plece. S-a asezat pe scaunul din fata mea, iar pe mine m-a cuprins un tremur placut si inima imi batea foarte repede.

Dupa acest eveniment nu s-a mai intamplat nimic. Ca de obicei, am ascuns totul cat mai adanc in inima si in minte. Spun “ca de obicei”, pentru ca asa fac atunci cand ma simt vulnerabila, nesigura; imi pun masca de femeie rece, cerebrala, puternica, indepartez oamenii si trec mai departe.

De cand ma stiu a trebuit sa fiu cea mai buna – la scoala, acasa, in jocurile cu prietenii. Tocmai de aceea nu prea m-am gandit la ce vreau eu sa fac cu adevarat. Nu spun ca regret faptul ca am acordat timp scolii si studiului, dar cred ca as fi putut sa imi fac timp si pentru mine, sa ma cunosc mai bine si sa imi dau seama ce vreau. Cred ca tocmai de aceea relatiile mele cu oamenii, in general, lasa de dorit; ca sa nu mai vorbesc de relatiile sentimentale care, daca ma gandesc mai bine, au lipsit cu desavarsire.

Primul prieten l-am avut in vara dinaintea inceperii liceului. Daca stau sa ma gandesc, primii doi; asta, daca putem numi “prieten” un baiat cu care m-am intalnit de doua ori si in principiu doar ca sa experimentez sarutul, nu pentru ca mi-ar fi placut de el. Al doilea prieten a fost singurul la care am tinut cu adevarat; cel putin comparativ cu urmatorii. A fost singurul care m-a atras cu adevarat, singurul care mi-a dat papucii, singurul care s-a intors la mine dupa un an in care nu ne mai vazusem si mi-a cerut sa o luam de la capat, singurul care a venit dupa mine chiar daca, dupa o scurta relatie (mai mult la distanta), am gasit un motiv sa ma despart de el.

Dupa “EL”, au mai fost patru “prieteni”, sa le spunem. Nici unul nu m-a atras in adevaratul sens al cuvantului, cu nici unul nu am stat mai mult de trei luni. Cu toti patru am incercat sa am un contact sexual, dar nu cred ca am reusit cu vreunul; nu am reusit sa ma daruiesc niciunuia. Eu eram cea care initia totul si tot eu opream totul in scurt timp.

De aproximativ 9 luni am inceput sa imi pun intrebari si sa analizez putin situatia; cam de atunci au reaparut sentimentele pe care le-am simtit acum 10-12 ani, cand am vazut-o pe doamna blonda din autobuz, numai ca acum nu au mai disparut, nu le-am mai ingropat cat mai adanc in inima si nu am trecut mai departe. Acum le port cu mine.

Am observat, de cand au reaparut, ca cercetez cu atentie femeile; anumite femei imi atrag atentia un pic prea mult, incat ma trezesc ca pur si simplu ma holbez la ele. De vreo doua luni am vazut in autobuz (fir-ar el sa fie) o doamna care avea in jur de 40-45 de ani. Era incredibil de frumoasa, pur si simplu mi-a stat inima cand am vazut-o, au inceput sa imi tremure picioarele (noroc ca stateam pe scaun) si parca mi s-a umplut inima cu o caldura placuta si binefacatoare.

Am ramas cu ochii pe ea vreo 3-4 statii, pana mi-am dat seama ca ma holbam pur si simplu la ea. A doua zi, in acelasi autobuz, aceeasi doamna, pe care eu am inceput sa o cercetez discret de data asta. “Intalnirile” astea au continuat aproximativ 2 saptamani. Dimineata abia asteptam sa plec spre munca, ca sa o intalnesc in autobuz, pana intr-o zi, cand nu am mai vazut-o.

M-am simtit de parca as fi avut o relatie serioasa si de lunga durata cu ea si, dintr-o data, m-ar fi parasit fara niciun cuvant. A fost o zi foarte proasta atunci. O mai vad din cand in cand, daca am noroc, in autobuz, dar m-am resemnat si am trecut peste (din nou).

Acum cateva zile eram la cumparaturi si asteptam la casa sa platesc. In spatele meu s-a asezat o fata draguta, simpatica si parca putin cu capul in nori (cel putin asa mi-a dat impresia dupa expresia fetei). Oricum, era tare draguta. La un moment dat s-a apropiat mult prea mult de mine, parca ii simteam respiratia. In momentul ala am simtit ca pic din picioare, ca vreau sa ma intorc sa o sarut, ca vreau sa intru in vorba cu ea, totul intamplandu-se intr-o fractiune de secunda. Bineinteles ca mi-am revenit si mi-am pus intrebarea: “Daca nu e gay, ce naiba fac?”. Si am trecut mai departe…

La ce concluzie am ajuns in legatura cu mine, daca pot spune asa: imi plac femeile, ma atrag si simt in prezenta unora dintre ele ceva ce nu am simtit in viata mea. Dar, in acelasi timp, ma intreb unde o sa intalnesc eu o femeie care sa ma atraga, careia sa ii placa femeile si care sa aiba curajul (daca o atrag si eu, bineinteles) sa ma bage in seama (pentru ca eu sigur nu o sa fac asta)?

In momentul de fata raspunsul meu este “Nicaieri” si atunci ce fac? Trec mai departe si incerc sa ingrop totul, numai ca de data asta nu mai ramane ingropat.

Sper ca nu v-am plictisit cu lamentarile mele si va rog sa imi iertati scrisul, dar imi este foarte greu sa ma exprim; este prima data cand o fac si ma simt in acelasi timp penibil si usurata oarecum.

As aprecia din toata inima un sfat de la voi.

Povestea anterioara:

Urmatoarea poveste:

{ 13 comentarii }

1 Jaded la 6:57 pm

Am zambit putin amuzata, putin melancolica dupa ce am citit povestea ta. Nu ne-ai plictisit deloc cu lamentarile tale, cand ai spus “ice cold bitch” ,chiar incepusem sa ma simt fiindca parca m-am auzit pe mine acum niste ani,tot asa ingropandu-mi sentimentele sau pretinzand ca un fel de ceata temporara in capul meu si ca oricum ce sens are sa stau sa analizez daca Gigel imi place cu adevarat sau nu,din fericire nu am ajuns mai departe de sarut. La femei m-am holbat de cand ma stiu,pe vremuri credeam ca din pura pasiune pentru frumos,nici nu incapea in discutie vreun cuvant obscen ca de exemplu “gay”,sau mai rau,”lesbiana”.Tot asa cerebrala,glumeata si zeflemista pe teme sentimentale eram si eu,am declarat sus si tare ca n-am sa sufar in veci din dragoste pentru ca pur si simplu e un sentiment pe care nu-l decodific foarte bine. Stiam ca in adancul sufletului tanjesc dupa dragoste,mai ceva decat dupa oxigen, insa mi-a luat timp sa realizez ca sunt mult mai vulnerabila decat mi-ar placea mie sa cred,si ca in fond viata e prea scurta ca sa fac pe dura si pe insensibila.
Nu ai absolut nici un motiv sa te simti penibil,sunt convinsa ca majoritatea ne-am holbat la multe doamne blonde in autobuz (eu personal,le-am pierdut sirul,he he).
Sfatul meu este sa iei totul cu baby steps, in general genul asta de concluzie creeaza un fel de obsesie maladiva si incepi sa te uiti la femei pe strada cu speranta ca n-o sa-ti placa nici una,doar doar n-o fi adevarat. Nu exista o linie la care ajungi,si spui “gata,imi plac femeile”,te vei mai uita la multe doamne in autobuz pana cand se va opri una in inima ta cu adevarat. Cu cat te ascunzi si construiesti ziduri mai inalte in jurul tau,cu atat ele vor prabusi la un moment dat cu un rasunet mai mare. Da-ti timp,si fa ceea ce simti atunci cand ai ocazia (nu neaparat s-o saruti pe tipa draguta din spatele tau la casa),ci pur si simplu sa te opresti o secunda si sa te gandesti ca indiferent ca te uiti la o femeie sau un barbat,si iti place,e foarte ok…si poate nu neaparat sa treci mai departe…
Nu-ti face probleme ca nu gasesti o femeie pe care s-o placi, si sa fie reciproc..ai putina rabdare..hmm,si cu conditia sa nu treci mai departe!

2 roxana la 11:53 am

buna,
prin aceleasi sentimente si intrebari am trecut si eu la inceput..inainte de a avea prima relatie cu o femeie.nu este un capat de lume sa fii -altfel-, totul e sa inveti sa cauti si sa accepti ceea ce te face cu adevarat fericita…iar primul pas la tine deja a fost facut.unde gasesti femeie potrivita?site-uri cu specific sau de socializare unde legi initial prietenii, iti largesti sfera de cunostinte…greu nu e gasesi o femeie, ci femeia cu care sa legi o relatie

multa bafta!

3 mihaela la 5:38 pm

Hmmm, poate, cumva, multe dintre noi ne recunoastem in randurile tale :) , cel putin acelea dintre noi care nu au constientizat in copilarie sau adolescenta ca le plac fetele. Acum, sincer, e mult mai simplu, in primul rand fiindca nu mai e ilegal sa iubesti pe cine vrei si in al doilea rand fiindca exista mediul online, care, asa imperfect cum este el, iti da totusi ocazia sa cunosti oameni:) Si, crede-ma, nici nu stii de unde apare EA. Iar problemele, de-abia de atunci incep :) )

4 Dana la 8:01 pm

Hmmm cate iubiri se pierd din cauza acestor “masti” sa le zic Asa :)

5 anonimusss la 6:11 am

lasa liber sentimentelor ca daca vei fi asa mereu rece vei pierde multe iubiri si sanse,e pacat.o viata ai!

6 belle la 5:27 pm

uff…esti la inceput de drum…si acest inceput e mai greu decat alte inceputuri ..toate am trecut prin faza de negare…sau aproape toate..toate am avut un prim moment in care ne-am dat seama ca suntem atrase de femei..fiecare a reactionat intr-un mod diferit dar toate am ajuns in acelasi punct..incet incet o sa iti conturezi sexualitatea. acum ca ti-ai dat seama ca iti plac nu trebuie sa te gandesti non stop la asta si cu atat mai putin sa te distrugi emotional.dragostea dintre 2 femei,emotiile lor sunt incomparabile si daca iei atitudinea asta de,inchis”poate nu o sa fii fericita niciodata.o sa vina un moment in care o sa stii ce e de facut.pana atunci incearca sa nu ma fii o taft bitch si lasa oamenii sa te cunoasca si sa te iubeasca pentru ceea ce esti..(care o vor face vor ramane mult timp pe langa tine,restu inseamna ca nu merita afectiunea ta) mai vorbim.te pup si ai incredere

7 Sharm la 3:42 pm

“Poate pentru ca sunt o persoana care se autodistruge emotional; poate pentru ca nu cred in iubire, dragoste adevarata; tanjesc dupa ea, dar nu o gasesc si o resping pentru a nu suferi din cauza lipsei ei. “…Grele cuvinte…Cerebrala sunt si eu, cred in iubire, si nu o resping daca o gasesc…Dar hai sa o luam incet, ca sa avem timp sa respiram ..Se pare ca tu ai scris pe expiratie , pentru ca ai dat mult din ceea ce te framanta…. Fiind cerebrala, ai filtrat emotiile, ai incercat sa te analizezi la rece si te-a speriat rezultatul.. Emotiile , negative sau pozitive, te imbogatesc, nu e bine sa le sortezi dupa cum te pot sau nu afecta prea mult.. e bine insa sa stii ca atunci cand ele iti pot rani prea mult sufletul, cerebralul te poate salva..

Faptul ca ai descoperit pentru cine poti avea intr-adevar sentimente este o eliberare, in sensul ca ai scapat de incertitudinea intrebarii ” dar cand sunt cu un baiat (barbat) de ce nu pot mai mult?”, ceea ce este foarte important..si nu este nimic anormal..este un alt tip de sentimente..care tin de sufletul tau.. este ok..urmeaza partea a doua.. cum sa ajungi sa iubesti o femeie? nu stiu, tine de destin.. daca e sa fie , va fi..si eu am avut dilemele tale si in final am ajuns la concluzia ca nu imi pot macina timpul cu frustarea , e prea scumpa clipa , vreau sa o traiesc, nu sa ma doara.. si atunci am zis :” ok, stiu ca vreau dar nu am, astept, sunt aici, traind si iubind tot ce e frumos in jurul meu..” In traducere libera, nu te ingropa in ganduri negre..nu-ti foloseste la nimic..dimpotriva, riscul de a deveni depresiva, nesigura pe tine creste si ajungi in final la autodistrugere emotionala..

E mai bine sa te apreciezi, sa stii care iti este valoarea si cei din jurul tau sa-ti vada calitatile , nu non-calitatile..Nu ai nimic de pierdut daca esti pozitiva..dimpotriva..Intotdeauna oamenii ( femeile ) vor fi atrase de persoanele pozitive, smart, care cu zambetul pe buze iti pot transmite ceva.. Daca esti cerebrala, poti sa depasesti momentul de incertitudine interioara, sa-ti vezi frumusetea interioara, si sa o lasi sa o vada si ceilalti..atunci sigur nu vei respinge..dimpotriva, vei atrage.. Aici, sau in lumea reala din jurul tau..nu se stie..dar deschiderea catre ceilalti noi o facem prin ceea ce oferim..Ofera tonus si incredere in tine..ofera inteligenta si zambete..Ia sa vedem , ce feed-back primesti de la cei din jurul tau? Iar dorintele se implinesc in final, daca esti pozitiva si nu mai repeti ” Nu cred..n-am noroc..cine se uita la mine . etc”..Iti spune Sharm..pana acum nu a gresit, in ceea ce o priveste.. Incearca si asa.. e sfatul meu..

Cu drag, Sharm

8 Anonim la 4:44 pm

Doamne Sharm adevarul e ca ai sharm in fiecare cuvant pe care-l spui, cum citesc cate un comentariul de la tne imi aduce buna dispozite si o doza mai mare si mai mare de incredere si stapana de tot ce tine, esti fenomenala femeie, nam cuvinte ma bucur enorm ca exista femei ca tne cu asa caracter si asa doza de optimism si buna dispozitie. Bravo

9 Marya la 12:44 pm

Parca este povestea mea.Nu e mare diferenta fata de cum te simti tu, doar ca eu sunt atrasa in mod special de o colega,careia nu cred ca o sa am vreodata curajul sa ii spun ceea ce simt.

10 mk la 8:53 pm

Parerea mea este ca trebuie sa fii mandra ca esti lesbiana…nu e nimic rau..eu sunt baiat sunt hetero dar asta e parerea mea…in plus sunt fel de fel de siteuri unde poti cunoaste fete…poate trebuie sa fii mai feminina ..a fi lesbiana nu inseamna neaparat ca una dintre voi sa fie asa mai mascul…nu fii sexy fii naturala si vei atrage!

11 mile la 1:32 pm

waaw. si eu sunt de parerea asta:trebe sa fi mandra ca esti lesbiana.
bv mk .
fetelor sunteti acceptate si sustinute atat de persoane gay cat si de persoane hetero,si nu ma refer doar la noi care intram pe acest site,sunt si inafara. chiar am vazut niste interviuri luate pe strada de la tineri, mam bucurat sa vad oameni care spun “da ii accept cum sunt” .
si eu zic la fel. ma bucur ca sunt alaturi de persoanele de genu asta.
si totusi vad aici fete nesigure, cred ca si tu (fata din poveste) trebe sa simti la fel,sa spui “accept si sunt mandra de mine”.
sa stii ca nu trebuie sa iti fie asa teama sa spui unei fete ca o placi,chiar daca e hetero.
intalnesc des aceasta vorba “daca nu e gay ce fac?”
dar ti-ai pus si intrebarea: “dar daca e?” daca se ascunde? nu ai de unde sa stii. cred ca si daca o cunosti bine si sti tu sigur ca nu e,tot merita sa iti asumi riscu.viata e plina de surprize. :) succes

12 sensitive la 10:37 pm

Sharm………. mi-a placut mult ceea ce ai scris……. chiar mi-ai starnit atentia. Mi-ar placea sa comunicam……. cred ca suntem pe aceeasi lungime de unda in gandire.

13 andreea la 12:00 pm

imi place povestea ta:) stiu cum e sa fi atrasa de tipe de pe stada si chiar daca am duar 15 ani inteleg totul foarte bine..sunt bisexuala de 5 ani si ma topesc cand chiar vad o tipa dragutza dar e aiurea daca ea nu e bi sau ceva..sper sa gasesti o persoana care sa te iubeasca mult si tu pe ea <3