Iubesc o femeie dar trupul meu si simtul datoriei m-au blocat

7 comentarii

Din categoria: Eu sunt lesbiana>Am barbat dar sunt indragostita de o femeie

Varsta: Peste 45 ani Moment marcant: Atrasa de o femeie

Sunt casatorita, am doi copii majori. Putem spune ca suntem o familie fericita si realizata care s-a sacrificat mai mult pentru copii si parinti chiar peste masura normalitatii. Copiii sunt pentru mine totul, intotdeauna i-am protejat si le-am satisfacut toate cerintile copilariei, ii duceam in parc, la gradinita, scoala etc.

Asa am cunoscut acum douazeci de ani in urma o femeie, datorita lor, nu pot spune ca m-a fascinat imediat ce-am vazut-o sau ca m-am simtit atrasa de ea. A fost ca orice necunoscuta pentru mine. Mergand mai des in mediul unde lucra ea, am aflat ca are un copil ceva mai mare ca ai mei, intre noi nu exista decat un simplu salut. Cu timpul vazandu-ne zi de zi ne-am apropiat, cred ca era acea chimie intre noi ca altfel nu-mi pot explica nici in ziua de astazi de ce ma simteam atrasa de ea.

Atunci cand nu aveam prilejul s-o vad ii simteam lipsa si doream sa stiu mai multe despre ea. Nici eu nu-mi puteam explica de ce devenise pentru mine un om important. O priveam din toate unghiurile si-o gaseam extrem de frumoasa, asa ca si cum ar fi fost modelata dupa gusturile mele. Am omis sa va zic ca sunt o mare iubitoare de arta si de frumos. Pana atunci nu ma interesa compania femeilor si pot zice chiar ca-mi erau indiferente. Cu ea a fost altfel.

Nu a fost mare lucru intre noi, poate un sarut ratacit nu stiu in ce ipostaza. Nu stiam sa-mi explic acea atractie nefireasca, in mine era o confuzie totala incalcita cu teama de necunoscut. nu zic ca nu visam cu ochii deschisi la un moment, de-a ne apropia mai mult, de-a ne impartasi mai multe, nu stiu ea ce-si dorea, dar a venit si momentul in care s-ar fi putut intampla ceva.

Am fost singure in diferite ipostaze dar mi-am dat seama ca desi imi placea asa de mult nu pot face pasul pentru o relatie adevarata cu ea, asta insemna sa-mi tradez sotul si sa savarsesc un pacat, n-am avut curaj sau mai bine zis mi se parea anapoda o astfel de iubire, intr-o clipa mi-au trecut prin fata diverse scene obscene pe care nu le puteam savarsi.

Mi-am dat seama atunci ca desi o iubeam enorm nu pot avea o relatie intima cu ea. Asa ne-am despartit, mi-a reprosat multe, ca am ranit-o etc. Am fost vinovata c-am iubit-o in felul meu, c-am sedus-o, ca nu stiam bine ce vreau. Tocmai datorita acestui fapt m-am simtit datoare sa-i explic, am telefonat-o de mai multe ori dar nu a iesit nimic, mai rau ne-am certat, poate eram amandoua incerte si-o tineam pe-a noastra. Nici una n-am cedat.

Eu eram prea cerebrala si n-am lasat loc inimii sa-si spuna cuvantul, eram confuza, nu stiam ce-mi doresc mai mult, balanta a inclinat spre familia mea si totul s-a sfarsit. Au aparut si alte, multe femei in viata mea dar pentru mine n-au insemnat nimic. O iubeam poate platonic pe ea desi peste limita normalului si ma intreb si astazi cand o vad intamplator:

“De ce te iubesc femeie? Si in ce fel te iubesc daca nu-mi poti simti mangierile si sunt incapabila sa ti le pot oferi? Si sunt sincera cand iti zic ca ma simt atrasa de tine si acum dupa atatea ani fara sa stiu de ce? Cine poate sa-mi spuna? Ce fel de iubire este? Ne-am cunoscut intr-o viata anterioara? Doar sufletul meu o iubeste si trupul nu este capabil? Ce caut, ce vreau?”.

In ce categorie sa ma plasez daca de alte femei nu ma simt atrasa si ma simt doar de ea. Credeti c-am gresit sau gresesc pe undeva, ca mai era nevoie de timp petrecut impreuna? De ce crede c-am ranit-o? Da, trupul meu a dat bir cu fugitii dar sufletul meu este cu ea mereu. Ma va putea intelege oare? Tot ce-i pot spune este; “Iarta-ma femeie! Te iubesc in felul meu si nu stiu de ce si pentru ce!

Povestea anterioara:

Urmatoarea poveste:

{ 7 comentarii }

1 Andra la 9:28 am

Trista poveste ! Si cate ganduri si framantari ai dus cu tine atatia ani . Merita sa va intalniti si sa i spui ..“Iarta-ma femeie! Te iubesc in felul meu si nu stiu de ce si pentru ce!
Depinde de moment ,daca este sa-ti asculti sufletul, sau sa-ti urmezi trupul.

2 Viki la 12:56 pm

E normal sa-ti pui atatea intrebari pentru ca esti confuza , poate prea confuza. Mai mult te-ai jucat cu ea, de asta ti-a zis ca ai ranit-o. Sigur astepta ceva mai multa implicare din partea ta. Fara sa gresesc iti pot spune ca trebuia sa mergi pana la capat macar o singura data,desi nu stiu daca ai fi putut din cauza prejudecatilor tale. Acum ramane ca ea sa accepte iertarea ta si sa inteleaga c-o iubesti in felul tau ca pe-o sora, prietena sau ce vrei tu. Sigur te poate ierta daca nu se va teme ca te va iubi din nou, te va accepta sa fii langa ea ca pe o prietena buna sau ca pe o simpla cunostinta daca are un suflet mare si-ti va intelege temerea . Trebuie sa inteleaga c-o iubesti altfel, chiar daca ii va veni greu. Ea a luat totul ca o ofensa, ca o ranire pentru ca nu ati avut o comunicare normala si nu te-a putut intelege . Se mai intampla! Eu sincer te inteleg si te-as ierta daca as fi in locul ei. Sa ai bafta si sa auzim numai de bine! Se poate iubi si altfel!

3 craciunitza la 10:23 pm

Poate ar fi fost iubirea vietii tale dar pentru tine parerea parintilor sau a copiilor pentru care te-ai sacrificat a fost mai importanta. Important e sa fii fericita. Esti fericita ?

4 Elsieva la 11:45 am

Fericit esti in viata daca stii sa te multumesti cu putin. Ferice de cel ce are putin si crede ca are totul. Putin este pentru unii; un zambet, o floare, un fluture,insa pentru altii atat de mult ! Cate de pe acest forum nu sunt multumite cu putin? Viata te invata multe, te invata sa fii fericit cand cel care te iubeste este fericit, te invata sa renunti la fericirea ta pentru fericirea persoanei iubite langa altcineva,te invata sa zambesti si sa mergi mai departe atunci cand esti capabil sa nu fii egoist desi ai pierdut trenul fericirii. Eu sunt una dintre acele persoane si ma consider fericita; cu un zambet,un sarut, o floare , fericirea persoanei iubite si ca sunt inzestrata cu puterea de-a ierta si de-a avea rabdare. Rabdarea este o mare virtute!

5 Mica la 7:16 pm

Ti-am citit povestea, sincer mi-a placut desi este cam trista.E frumos sa iubesti pe cineva chiar si pentru nimic. Da trebuie sa admitem poate si mult vehiculata existenta anterioara. De multe ori mi s-a intamplat si mie sa intalnesc persoane pentru prima oara dar pe care se parea ca le cunosc de-o vesnicie.Existau intre noi conversatii , fapte pe care in adancul sufletului simteam ca le-am mai trait candva. Nu trebuie sa te judeci nici sa te justifici ca n-ai putut sa te implici intr-o relatie in care exista doar dorinta ideatica si nu aveai dorinta trupeasca, chiar daca zici ca erai si esti atrasa de ea. Iubirea ta este o altfel de iubire venita poate din faptul ca ti-a reprosat ca ai ranit-o,totul ti-a ramas in subconstient si se manifesta in continuare datorita reprosurilor tale pe care ti le faci. Ea a aruncat o arma prea taioasa pentru un suflet sensibil si pasnic care nu vrea sa faca rau nimanui,s-a victimizat facandu-te pe tine victima ei, care i-ai cazut in plasa deoarece simteai pentru ea ceva,.Nu te-ai gandit ca psihologic asta a urmarit? Si eu am patit-o si stiu ce spun. Spui mai jos c-au existat si alte, multe femei, ca sa te citez pe tine, dar in ce sens au existat acele femei? Deoarece zici ca nu te-ai simtit atrasa de nici una? Multa fericire alaturi de familie in continuare! Si astept sa-mi raspunzi daca doresti!

6 Danik la 3:24 pm

Ti-am citit povestea, da poate fi o lectie de viata si asta. Sacrificii, ne luam dreptul la fericire pentru altii, da cred ca aveti o inima mare si asta e ceva. Pe de alta parte stau si ma gandesc; ca ati facut ceea ce va dictat inima in acel moment. Nu erati libera, aveati o relatie si nu stiati ce putea sa va aduca acel nou pe care nu l-ati mai trait niciodata. Putea sa va placa sau putea sa nu va placa deloc si sa-i raniti pe cei de langa dumnevoastra iremedial pentru un drum necunoscut. Viata intre doua femei cred ca nu este usoara si mai erau la mijloc si trei copii,doi ai tai si unul al ei,din cate am inteles. Intradevar multe sacrificii si uneori ma intreb si eu daca se merita sa faci un pas de asta. Cred ca ai fost o femeie puternica si mai esti deoarece rezisti tentatiei! Dragostea uneori este o nebunie,iti pierzi capul si gata. Am urmarit din curiozitate filmul Elena Undone, acolo am vazut suferinta celor lasati si fericirea lor ca s-au gasit, desi relatia putea fi compromisa spre final datorita geloziei si temerii ca una din ele a fost inselata,insa totul s-a finalizat Ok. Dar oare in viata de zi cu zi poate sa fie asa? Sa mai ierti si sa iubesti ca la inceput chiar daca ti se pare ca celalalta a gresit? Femeile sunt complexe si e greu de ghicit ce-i in mintea celeilalte. Mai are cineva vreun exemplu de-a reinoda ceva ce-a fost rupt si daca relatia a putut continua dupa atatia ani? Si te intreb crezi ca-n timpul asta ea a stat cu mainile in san sa te astepte pe tine sa te hotarasti,daca e da sau nu? Sau se poate daca intadevar sunteti suflete pereche?! Si ma mai intreb si le intreb si pe celelalte de pe forum voi cum ati reactiona; Ati lua-o din nou de la capat, in cazul in care chiar o iubiti nebuneste sau v-ati estompa sentimentele?

7 claudia92ana la 4:16 pm

impresionant….
ar’ trebui sa pui mai mult accent pe ce-ti dicteaza inima (parerea mea)
Mult succes!!!