Iubesc o femeie casatorita dar nu vreau sa o impart cu un barbat

6 comentarii

Din categoria: Eu sunt lesbiana>Povesti de dragoste intre doua femei

Varsta: 19-25 ani Moment marcant: Prima relatie cu o femeie

Povestea mea incepe cam asa: in aprilie 2008, mama mea s-a imprietenit cu o vecina care e mai mare cu sapte ani decat mine (eu am 21 de ani). E maritata, iar acum e si gravida.

In fiecare dimineata venea la mine, la cafea, radeam, glumeam si asa mai departe. Am tinut-o asa cateva zile, pana cand mi-am dat seama ca imi place de ea si mi-am pus in minte sa o cuceresc.

Zis si facut: in doar doua saptamani ne-am apropiat enorm una de alta. La inceput, ma pupa mereu pe obraz, imi vorbea numai cu “pui” si ma manca din priviri. Intr-o dimineata, a venit la mine acasa, la cafea, iar dupa ce am terminat cafeaua, s-a intins pe pat si mi-a zis sa ma duc langa ea.

Eu m-am dus, iar ea m-a pupat o data pe obraz, apoi am inceput sa ne sarutam si asta am facut aproape o ora intreaga. In tot timpul asta am simtit fluturi in stomac, a fost ceva minunat, nu pot sa descriu prea bine in cuvinte ce am simtit.

Dupa toate astea, am recunoscut ca ne iubim si am decis sa continuam relatia. Doua saptamani mai tarziu, ne-am despartit deoarece sotul ei a gasit in telefon niste mesaje in care ea imi spunea ca ma iubeste si ca nu poate trai fara mine. De fapt, au fost mai multe motive, dar principalul a fost sotul ei.

Dupa ce ne-am despartit, am suferit enorm si am hotarat sa plec din tara timp de doi ani. Nu ne-am vazut deloc si nici nu am mai pastrat legatura, dar intrebam mereu una de alta printre amici si vecini.

In decembrie, anul trecut, am fost acasa o luna si am vazut-o, dar nici macar nu ne-am salutat. Mi s-au trezit toate amintirile si simteam ca inca o mai iubesc, chiar si dupa toate intamplarile nefericite prin care trecusem.

Intr-o seara am baut ceva mai mult si i-am dat un beep. A doua zi m-a sunat si am stat mai mult de vorba. Mi-a zis ca e fericita, ca e bine, dar simteam ca ma minte. Apoi, ea nu m-a mai cautat si nici eu nu am mai facut-o.

Am plecat din nou din tara, dar inainte sa trec vama i-am trimis un mesaj zicandu-i ca plec, ca imi iau ramas bun si ca mai vin abia in decembrie, la anul. Ea, cand a citit mesajul, m-a sunat si mi-a zis ca ii pare rau ca nu m-a sunat, pentru ca nu a crezut ca voi pleca asa de repede.

In final, ne-am impacat, au trecut cam trei luni de atunci, dar ne despart 3000 de kilometri. Ea zice ca ma iubeste, ca nu o sa ma uite niciodata si ca ce a trait cu mine a fost ceva special, dar acum doua luni mi-a spus ca e insarcinata. Cand am auzit, m-am simtit de parca mi-ar fi dat cu ceva in cap.

De atunci sufar in mine pentru ca simt ca am pierdut-o de tot. Ea vrea sa fim impreuna mereu, dar e maritata si isi iubeste sotul, iar chestia asta ma face sa o las in pace. I-am spus chiar ca nu mai vreau sa fiu cu ea, pentru ca vreau sa am o persoana doar pentru mine, nu sa o impart.

Stiu insa ca nu o sa mai iubesc pe nimeni in viata asta asa cum am iubit-o pe ea.

Povestea anterioara:

Urmatoarea poveste:

{ 6 comentarii }

1 Carmen la 3:35 pm

Iti multumim pentru povestea ta, pe care ai impartasit-o cu noi. O dragoste impartasita este o experienta benefica si frumoasa, chiar daca se termina. Sunt de acord cu tine, ca nu vei mai iubi in aceasta viata, asa cum ai iubit-o pe ea. Vei iubi altfel. Te vei regenera. Vei gasi o iubita care sa ti se dedice tie in intregime… Eu am o iubita complet dedicata si monogama, lesbiana convinsa, care este atrasa sexual de un barbat. Ea nu actioneaza pe baza acestei atractii. Nici eu nu as suporta s-o impart cu alt barbat sau cu alta femeie. Ma intreb daca aceasta posesivitate este in regula? Daca nu dauneaza persoanei de langa noi, aceasta incercare de a o pastra langa noi, doar pentru noi??

2 Anonim la 10:21 pm

acum am decis sa ramanem amice, pe viitor nu mai vreau sa am relatii cu femei…cu toate ca inca mai am sentimente pt ea am sa incerc sa o uit definitiv(sper sa reusesc)

3 Ana la 1:32 am

Posesivitatea in acesta cauza e normala si reala…e legata de faptul ca iubim…si e destul de clara situatia nu ii convine numanui sa isi imparta persoana iubita cu nimeni altcineva..doar noi sa fim motivul fericirii lor..imi pare rau sa aud asa un deznodamant dar e cat se poate de real si ai luat cea mai buna decizie.

4 Olga la 7:44 am

Buna, stiu ca e greu, dar daca stii sigur ca vrea sa fie linga el nu te chinui, o sa dureze ceva nu zic dar trebuie si tu sa fii fericita. Cind esti peste hotare e greu sa te gindesti la cineva care nu stii daca vrea sa fie cu tine sau nu…te inteleg foarte bine. Pupici si o sa reusesti in toate ;)

5 Anonim la 1:05 pm

Nu ma mai gandesc deloc, o tratez cu indiferenta. Deja simt ca in inima mea nu mai simt ce simteam odata…vreau sa iubesc din nou, dar sper ca nu voi iubi iar o fata (tin sa mentionez ca nu sunt lesbiana, doar ca pe ea chiar am iubit-o). Acum ma simt mai bine in sufletul meu si pot zice ca nu mai sufar doar ca mai am unele ganduri cateodata ce ma duc la ea..

6 anonim1 la 11:15 am

dupa o alta tot o alta vine! trust me, asta-i un drum special! nu stii cand se termina, nici cat tine, si mereu traiesti cu frica sa nu fii descoperita! (asta in caz k nu-i oficiala relatia). ai sa vezi mai tarziu, cand ti se limpezesc gandurile si tot..k alinarea tot de la o femeie o sa vina! sunt absolut sigur! bafta mare in toate! si o relatie la distanta cu iubita care are o familie cu copil..nu-i cea mai buna optiune pt tine! toate cele bune ti le doresc, si capu sus mereu!